dimanche 12 décembre 2010

Fara toate diacriticele.

Am facut o treaba româneasca : îmi propusesem sa scriu câte ceva despre tot soiul de cretini întâlniti ici-colo,sa mai scriu câte ceva despre armata,si uite ca mi-am pierdut firul director. 
 Eu n-am mai scris de o luna si jumatate aici,si între timp a disparut (din acte) una din cele mai cunoscute formatii ale Legiunii Straine. O sa dispara si fizic,chiar daca undeva se pregatesc niste superbe containere,noua casa a regimentului desertului. Planurile mele,asa lipite cu scotch cum sunt,erau oarecum legate de 13 emè D.B.L.E .
   Voiam sa scriu despre Afghanistan,asa cum l-am trait eu si înca vreo doua sute de oameni. O sa scriu în poze,dar nu azi. De fapt,azi nu am nici o (nicio,pe stil nou) poveste interesanta de spus nimanui. Am trecut doar pe aici,pentru ca e foarte nostim (pentru mine) de vazut cum e posibil ca într-un spatiu virtual sa dainuiasca unele chestii care în viata reala corespun multor ani.

   Daca as avea de ales între a pastra o fotografie,una singura,facuta pe film argentic,developata pe hârtie,si a avea un jurnal personal gazduit precum blogul asta ...nicaieri,eu as prefera fotografia. E plin virtualul de indecenta,de gânduri intime debalate pe tot soiul de site-uri si bloguri si forumuri,în virtual oamenii sunt inteligenti si iubitori de munca si de tara si de valori... . 

   Chestia e ca iesi pe strada,îi vezi live,si se duce naibii totul.  O sa revin cu niste poze si o poveste cât se poate de reala : despre ce înseamna valoarea muncii si a banilor,despre ce înseamna sacrificiul de sine (nu,nu dus pâna la cel suprem) si despre cum se inoculeaza valorile astea : repede,bine,definitiv.

 Connaissez-vous ces hommes,qui marchent là-bas...

3 commentaires:

  1. LA MULTI ANI cu santatate!!! da' sunt usor nemultumit - astept de destul timp , nerabdator, o noua scriere si . . . . nimic. Hai domnu' . . . nu e frumos sa ne tineti asa cu muschii incordati atat de mult timp . . .

    RépondreSupprimer