mardi 2 novembre 2010

Ma întreb o întrebare. Cine-o poate sa-mi raspunda...

 E o chestiune care ma intriga. Am aflat,de-a lungul anilor,ca Departamentul Securitatii Statului nu a fost nicicum o institutie compusa din tragatori cu urechea,bastonari,tortionari...securisti,într-un cuvânt. Nu ! A fost o institutie care a asigurat ...securitatea interna si externa a României,a fost compusa din oameni animati de sentimente patriotice,a facut putin rau (demuuuult de tot) si mult bine,si-în general- nu a fost nicicum acea parte a Republicii Socialiste care întâi te batea bine si apoi te trimitea la Canal,ci o chestie buna pentru România. Multi ingineri,economisti,intelectuali tehnici au facut parte din D.S.S,si unii au recunoscut-o. Dupa multi ani,chiar au început sa vorbeasca despre ce si cum era cu acea Securitate,iar noi,cei care nu am fost nici ofiteri de securitate,nici colaboratori,am început sa mai aflam una,alta... . Pâna aici totul e bine. 

  Sunt,deasemenea,oameni care nu pot auzi cuvântul Securitate fara sa nu le apara o usoara iritatie la nivelul epidermei. Personal,îi înteleg. Unii au suferit ei însisi,altii au avut apropiati care au suferit ...si e de înteles. Buna si asta ! 

 Iata acum întrebarea pe care mi-o pun : 

 Daca acea Securitate nu a fost asa de neagra si urâta,daca lucratorii ei au fost de fapt niste oameni de bine,cum mama dracului se face ca în 21 de ani de când se poate vorbi liber în România nu s-a organizat nici un grup al fostilor securisti buni care sa puna lucrurile în adevarata lor lumina ? Sa explice oamenilor ce,cum,când,de ce,pentru ce au facut ?!  Pe de o parte,a început sa fie de bon ton sa spui ca cutare sau cutare general de Securitate a fost un mare patriot,pe de alta parte nu pricep cum cineva poate sa fi facut parte dintr-un serviciu si sa nu ia atitudine (dar atitudine,nu rabufniri) atunci când se considera ca aprecierile conationalilor la adresa acelui serviciu nu sunt tocmai juste ? Armata a cam omorât niste oameni la Revolutie,Securitatea nu a fost nici ea chiar fata mare din '48 pâna-n '90,si cu toate astea nu am auzit de nici o miscare (grupare,grup,asociatie,ceva...) care sa vrea (si sa poata) sa puna lucrurile în ordine. 

 Întrebarea mi-a revenit în minte aflând ca a murit fostul general Chitac. Cineva spunea ca a fost un om bun. Se poate,eu nu l-am cunoscut. Numai ca si fata lui Stalin si-a iubit tatal,si catelul lui Adolf îl iubea pe Führer...e greu sa spui ca X a fost un om bun doar pentru ca l-ai cunoscut. A fost un om bun pentru tine,Y,dar cum a fost el de fapt pentru oameni ? (nu îl compar pe M. Chitac cu Stalin sau Hitler,era doar o comparatie de perceptie). 

 Asta ma macina,restul e supt control.

6 commentaires:

  1. Hmm ciudate preocupari...iesi la plimbare,traieste,bucura-te de viata,e tare frumoasa.Invata sa razi,sa speri si lasa trecutul cu fantomele si negurile lui acolo unde e,in neantul vesniciei.

    RépondreSupprimer
  2. E un fel de "tara te vrea prost",spus altfel. Trecutul asta pe care-l vrei tu uitat a fost odata prezent. Si,ce-i si mai rau,a fost chiar viitor ! Am senzatia ca ti se par ciudate tot soiul de preocupari. Eu zic ca sunt niste preocupari de bun-simt,pentru cineva care nu a trait doar pentru plimbare/mâncare/sperare. Nu stiu daca întelegi...

    RépondreSupprimer
  3. Eu inteleg multe, dar ce sa zic nu ma pot ridica la nivelul asteptarilor Domniei Tale!:)P
    In alta ordine de idei plimbare/mancare/sperare nu inseamna nimic pentru mine. Nu vin sa ma laud cu ce sunt, sau am facut sau n-am facut, doar ca sa castig atentia cuiva. A nu se intelege ca ma refer la tine.Poate ca existenta mea marunta in acest decor te incurca, insa incerc sa dezvolt relatii de prietenie si cu cei care nu ma plac.Ceea ce iti sugeram era doar ca te lupti cu morile de vant. Iar nu de mult realitatea politica, ne-a aratat asta.Cand vorbesc despre ceva,chiar stiu despre lucrul respectiv,cand imi dau cu parerea despre o persoana, o cunosc personal si nu din auzite sau din rautatile altora..daca intelegi ce vreau sa spun!:))))
    Pana la noi ordine ,numai DE BINE...CA DE RAUL NOSTRU AU ALTII GRIJA...

    RépondreSupprimer
  4. Da,Surry,stii despre ce vorbesti...always.

    RépondreSupprimer
  5. Raspunsul la intrebarea ta exista, dar trebuie nuantat.
    Institutia si-a facut datoria in mod exemplar in fiecare moment al existentei sale, in conformitate cu legile tarii, care puteau sa fie mai bune sau mai rele dar erau singurele pe care le avea la dispozitie. Deci ar fi aberant sa culpabilizam institutia in ansamblul ei.
    Am putea discuta ceva mai mult despre oamenii care o deserveau, dar si aici analiza trebuie facuta fara patima si cu discernamant, pentru ca, intr-un domeniu in care nimic nu este ceea ce pare, este foarte usor sa arunci un carbune in foc nestiind ca ai aruncat odata cu el si un diamant.
    Sunt convinsa ca multi oameni au avut de suferit din pricina Securitatii, dar si aici trebuie sa tinem seama de momentul la care ne raportam, pentru ca luptatorii impotriva regimului pe care azi ii numim EROI, conform legilor de la data respectiva erau criminali, deci nu poti acuza nici institutia si nici pe cei care doar aplicau legile in vigoare.
    Cred ca cel mai bine ar fi sa ne acceptam trecutul asa cum este el si sa facem cum ne spunea Adrian Paunescu: "Incetati sa mai dezgropati trecutul si incepeti odata sa dezgropati viitorul".

    PS
    Mi-am permis sa citesc comentariile de mai sus si am ceva de comentat si la ele.
    Sigur ca nu poti sa-ti uiti trecutul, pentru ca nu ai cum sa-ti stergi din amintire ani din viata. Uitarea nici macar nu exista. Ne ducem trecutul cu noi asa cum isi duce melcul casa. NUMAI PRIN ACCEPTARE SI IERTARE trecutul inceteaza sa mai doara.
    Eu te admir sincer si din toata inima pentru caracterul tau atat de puternic incat toate acele experiente dure nu au putut sa te schimbe: ai ramas acelasi spiridus adorabil care nu TREBUIE SA INVETE sa rada pentru ca stie deja. Stie si ca viata e frumoasa. Si stie ca dincolo de nori e soare mereu...

    RépondreSupprimer
  6. ptr cei care dau sfaturi de genul "traieste-ti viata si lasa trecutul in urma" am si eu o intrebare: de unde atata superficialitate? si de ce nu trebuie sa ne punem intrebari care vizeaza mai mult decat viata personala?
    eu am 22 de ani si vreau sa dezgrop trecutul si nu vreau ca generatia mea sa uite ca am trait odata in comunism. si vreau sa stiu ce s-a intamplat atunci, vreau sa stiu care au fost si partile bune si partile rele, ptr ca cele bune trebuie fructificate iar cele rele trebuie date ca exemple negative si vreau sa stiu si multe altele.
    mi se pare o intrebare foarte la obiect. in general lumea de rand demonizeaza si acum Securitatea, mai ales cei care nu au intrat in contact cu ea. de aceea ar fi fost bine ca sa apara pe sticla oameni care au lucrat acolo, sa ne explice noua, oamenilor obisnuiti, ce au facut ei in 50 de ani.
    cand ai sa afli raspuns la intrebare, te rog, impartaseste.

    RépondreSupprimer